Sorto di Miembresia
Un gran cantidad di pais independiente ta miembro di UNESCO. Sinembargo paisnan cu no ta independiente, pues cu no ta atende nan propio asuntonan den exterior, por opta pa bira Miembro Asocia di UNESCO. Esaki ta significa cu nan mes no tin un representacion directo na e oficina principal di UNESCO na Paris sino cu nan mester haci uzo di e representacion di e pais bou di cual nan ta cay. Den a caso di Aruba y demas islanan Caribe Hulandes, esaki ta Hulanda. Ademas e Miembro Asocia no tin derecho di voto durante e Conferencia General di UNESCO y su representantenan no por forma parti di e diferente comisionnan di UNESCO.
Por lo demas e Miembro Asocia tin mesun derecho y tambe obligacion cu un pais Miembro tin. Asina nan por haci uzo di tur posibilidad y facilidad cu UNESCO ta ofrece y nan mester paga nan miembresia. E ultimo aki ta segun e situacion economico di e pais ta permiti.
Aruba, Miembro Asocia di UNESCO
Despues di a logra su Status Aparte na 1986, Aruba a opta pa bira Miembro Asocia di UNESCO. Esaki a sosode dia 20 di October 1987.
E miembresia aki ta trece e siguiente bentahanan pa Aruba ;
o Aruba por tin su propio Comision Nacional di UNESCO cu ta resorta directamente bou di e Minister encarga cu asuntonan di UNESCO y asina tin contacto directo cu e oficina principal di UNESCO na Paris y e oficina regional den Caribe y Latino America.
o Aruba por haci uzo di e programa di subsidio “Programa di Participacion” di UNESCO pa asina logra haya subsidio pa diferente proyecto na Aruba ariba un di e terenonan competente di UNESCO; Educacion, Ciencia, Cultura y Comunicacion. Pa proyectonan local por ricibi un suma maximo di US$26.000,- y pa proyectonan cu un caracter regional por haya un suma maximo di US$35.000,-.
o Aruba ta haya acceso na informacion valioso ariba e areanan competente di UNESCO.
o Expertonan ta haya oportunidad pa atende conferencia, seminario y tayernan ariba un di e areanan competente di UNESCO,
o UNESCO Aruba por participa na conferencianan importante pe. pa loke ta stipulacion di prioridad pa e region di Caribe, cual ta wordo incorpora den e “Medium Term Strategy” di UNESCO y despues den e presupuesto di UNESCO. Tambe Aruba mester participa na e Conferencia General di UNESCO cu ta tuma luga cada dos aña.
o Aruba ta demostra, cu no obstante di ta un isla chikito, por participa y contribui na un organisacion mundial manera UNESCO.
Comision Nacional di UNESCO Aruba
E prome Comision Nacional di UNESCO Aruba a keda institui mediante un Decreto Gubernamental dia 4 di December 1998. Nombramento di e miembronan a tuma luga na September 1999 mediante un Disposicion Ministerial, pa un periodo di 4 aña.
Na e momentonan aki e Comision Nacional di UNESCO Aruba ta consisti di su presidente: Sr. Luc Alofs, miembro encarga cu Enseñansa: Sra. Regine Croes, miembro encarga cu Ciencia: Sr. Marck Oduber, miembro encarga cu Cultura y Hubentud: Sra. Nicole Hart y miembro encarga cu Comunicacion y Informacion: Sra. Sue Ann Lee.
Tarea di e Comision Nacional di UNESCO Aruba
o Conseha e Minister encarga cu asuntonan di UNESCO, sea ariba su peticion of propio iniciativa, tocante tur asunto cu ta regarda UNESCO;
o Coopera cu UNESCO Paris, e Comision Nacional di e demas paisnan miembro di UNESCO, organisacionnan gubernamental y no gubernamental, persona y instancianan cu por bin na remarke pa esaki, di acuerdo cu e Statuto pa Comisionnan Nacional, aproba na 1978 pa e Conferencia General na Paris den resolucion 7.42;
o Duna informacion tocante meta, programa y trabou di UNESCO pa asina engrandece e interes publico pa esaki;
o Promove participacion di organisacionnan, personanan y instancianan den formulacion y ehecucion di e programanan di UNESCO;
o Percura pa e prioridadnan di Aruba ariba tereno di Enseñansa, Cultura, Ciencia y Comunicacion y Informacion yega na tempo cerca UNESCO Paris;
o Tuma decision ariba proyectonan entrega cu lo por bin na remarca pa un subsidio di UNESCO y tambe hiba control ariba e proyectonan cu a ricibi subsidio di UNESCO y cu ta wordo ehecuta pa pais Aruba;
o Anda responsabel cu e medionan financiero disponibel mediante presupuesto di pais Aruba.
E Comision Nacional di UNESCO Aruba ta dispone di un secretariado encabesa pa un Secretario General: Sra Zetsia Ponson. E Secretario General tin un asiento den e Comision Nacional como miembro oyente cu un bos di conseho.
E tareanan di e Secretario General ta entre otro:
o duna sosten secretarial na e Comision den sentido mas amplio di palabra;
o atende reunionnan di e Comision;
o conseha Comision
o riba peticion di e Comision, guia proyectonan cu a haya subsidio di UNESCO;
o controla y administra proyectonan como tambe fungi como punto di contacto pa e Comisionnan Nacional den region;
o atende conferencia of otro encuentronan organisa pa UNESCO na cual ta rekeri presencia y participacion di e Secretario General.
Awe mas cu nunca
E originalidad di UNESCO ta confirma den su “Medium Term Strategy” cu ta keda stipula cada 6 aña y cu ta bay direccion di logra Desaroyo Humano Sostenibel y e construccion gradual di un Cultura di Paz.
E strategia aki ta tira un luz ariba e mandato specifico di UNESCO den e sistema di Nacionnan Uni, manera stipula den e Preambulo di e Constitucion:
“Paz, funda ariba solidaridad intelectual y moral di humanidad”
P’esey UNESCO mester trata na establece paz na nivel nacional y entre paisnan, dor di tuma un acercamento dobel.
1. Sigura acceso universal na conocemento y encurasha e transmision y comparticion di conocemento y experencia pa desaroyo, pero desaroyo pa tur sociedad y no solamente pa esunnan conoci como “paisnan den desaroyo”, cu hopi biaha ta ser confundi, sea den idioma of den realidad cu “paisnan industrialisa”
2. Asumi un responsabilidad special pa defende e balornan cu ta marca e grandesa di e ser humano y cu ta e base pa un bida comunitario den harmonia: Libertad, Dignidad, Tolerancia, Solidaridad, Respet, Honestidad y Comprension.
UNESCO su programanan a origina for di e necesidadnan aki, cu a guia su escogencia di gruponan di prioridad manera : e ser femenino, hubentud, paisnan sub-Sahariano, paisnan menos desaroya y tambe islanan chikito cu ta miembro di UNESCO y paisnan den transicion pa democracia.