E dianan aki, cu awa ta yobe constante no ta bale la pena pa sigui cu fumigacion. Sr. Clayton Croes, di Gele Koorts en Muskieten Bestrijding (GKMB) ta amplia.
E productonan cu ta wordo uza, e manera di traha, den dianan cu ta humedo y unabes cu cuminsa fumiga, ta causa neerslag. E cantidad di tempo y placa ta wordo perdi. y tur e rason cu bo kier fumiga, no ta bay sosode.
Basicamente ta perdemento di tempo y di placa. Mester e tempo calma, pa por cuminsa cu un campaña grandi di fumigacion. Na 2016 tabata indexnan halto compara cu 2015 di populacion di sangura. Ta duna rasonnan halto pa sigui fumiga. Ta importante ora di fumiga, cu ta wordo discuti den e VAT (Vector Action Team), di cual e ta voorzitter, tene cuenta cu e populacion halto di sangura y un ratio halto di transmision di virus, manera Chikinguya y Zika.
A cera 2016 cu 79 caso di dengue, 28 di Zika y 8 di Chikunguya cu ta abao compara cu añanan anterior. Aworaki no tin rason pa fumiga, e virusload ta hopi abao. Sangura tin hopi, pero e clima no ta adecua pa fumiga.
Den diferente barionan, cierto camindanan cu a haya criadero y a duna aviso caba, e cantidad ta hopi grandi. Pero tin cu warda pa e clima drecha. Pero si nota cu e poblacion no ta coopera y no ta tuma paso pa sigui advies di GKMB, lo bay over na duna boet.
Dengue ta endemico na Aruba, y ultimo reunionan via PAHO y CPHO, e focus ta ariba dengue atrobe. Y ta premira atrobe cu den e region den Caribe, dengue ta bay bira un problema. Chikinguya a pasa, ta un biaha bo hay’e e ta hopi fastioso. Zika tambe ta un malesa cu poco poco ta disminui den e region. Pero e dengue ainda t’ey. Dengue ta e virus letal. Un simpel control y baha e poblacion di Aedis Aegipty lo yuda pa preveni cu e malesa di dengue lo wordo transmiti.