A cuminsa pega algun borchi na algun beachnan di Aruba pa mustra cu no mag di piska den e parti aki. Sr. Clifford Rosa di Centro di Pesca Hadicurari ta splica.
Tin algun borchi cu a wordo poni y Centro di pesca Hadicurari ta na altura di esaki, y nan ta apoya esaki. Tur locual cu tin di haber cu e reglanan, nan ta hayanan. Pero pa piscamento comercial, mester di permiso. Pesca personal no mester permiso.
Hopi piska tin cu ta protehi y hopi hende cu ta pisca na baranca, na e wafnan o na e piernan, ta bin pisca Sabalo. En principio, Sabalo, ta un specie proteha. Tin un “Gentlemen’s Agreement” cu no mag di pisca Sabalo. E ta un pisca shy, ta dun’e cuminda, e ta bin tur dia. Hopi turista ta wak esey. E ta un pisca cu bo por gar’e pero mester lag’e bay. Tin un sistema di pesca mundialmente, caminda ta pisca y laga bay. Esey tambe ta algo cu mester wordo motiva, ya cu tin cierto piscanan cu no mag wordo pisca.
Centro di Pesca Hadicurari no a bin cu niun regla. Pero tin un ley cu ta proteha y Centro di Pesca Hadicurari ta zorg pa e ley aki wordo cumpli cun’e. En principio bo mag di pisca tur caminda cu ta publico. Tin algun caminda cu kisas ta priva. Rond di Aruba bo mag pisca, djis cu tin cierto piscanan cu no mag wordo pisca. Si cierto piscado cu kisas no sa, haci e pregunta aki na Centro di Pesca. Tin cierto piscanan protehi cu localnan ta cunsumi e tipo di piscanan aki. E ora no ta bale la pena pa pisk’e. Ora di gara un cierto pisca protehi, tir’e bek den lama. Esey ta e parti di e sistema di gara y laga bay. .
No tur piscado ta na altura di e ley aki, pero segun Sr. Rosa, en principio na tur centro di pesca tin informacion poni, como borchinan pero tambe informacion semper ta keda drenta. Den directiva di Hadicurari, tin diferente miembronan cu ta di diferente parti di Aruba. Tambe nan tin e beheerder di Hadicurari, Sr. Byron Boekhoudt cu por wordo acerca pa cualkier pregunta, segun Sr. Clifford Rosa, di Centro di Pesca Hadicurari.