“Shen aña pasa no tabatin un hospital, ni tabatin ambulance y ora un hende di menos recurso tabata sinti malo, e tabata bishita un curioso of curandero y cu remedi di tera tabata combati enfermedad. Den transcurso di tempo Aruba tabata haya bishita cada tanto tempo di un dokter, mayoria Hulandes, cu tabata bin di Corsou pa pasa cas pa cas riba burico pa check salud di hende”, asina Drs. Jerry Staring, Director di Directie Volksgezondheid Aruba (DVG) a duna di conoce den su discurso na ocasion di celebracion di 100 aña di salubridad publico na Aruba.
E prome dokter Arubiano tabata Horacio Eulogio Oduber na aña 1880 y tabata e unico dokter den su tempo. Pa haya cuido medico mas lihe, e habitantenan cu placa tabata bay Corsou cu boto of otro pais den vecindario. Cuido na Aruba pa falta di hospital tabata sosode bou circumstancia primitivo y den caso di emergencia cu mester opera, tabata uza rom como narcose.
Te na fin di aña 1917 a firma e documento ‘Verordening Openbare Gezondheidsdienst in de kolonie Curacao”. E ordenansa aki tabata trabou di Dokter Waterman pa oficialisa salud publico na Aruba. Riba insistencia di Dr.Waterman a cuminsa herbe awa cu tabata destina pa bebe. El a pone hopi enfasis riba higiena, pero tambe riba prevencion y combatimento di enfermedadnan contagioso. Su otro tareanan tabata inspeccion di salubridad, pero tambe scolnan.
Danki na dokter Hopkins di Merca cu a establece su mes na Aruba na 1915, cu a acerca Monseigneur Vuylsteke pa yuda pone e prome hospital riba pia na aña 1920, cu a haya nomber di Hospital San Pedro di Verona, cu na prome instancia tabata Landhuis Sividivi. E bario Sividivi ainda ta carga e nomber di antes. Hunto cu e hospital aki tambe, a cumpra e prome ambulance, cu a costa 5000 florin e tempo ey. Soeurnan di Hulanda tabata dispuesto pa duna cuido na e enfermonan. Asina salud publico poco poco a haya mas nificacion. Enfasis riba combatimento di enfermedadnan contagioso y higiena a pone cu algun ley a bin na vigor.
E prome vacuna cu a aplica cerca muchanan tabata di “koepokken”, esta viruela. Tur mucha cu kier a bay scol tabata exigi di nan pa nan tin nan “pokkenbrief”, como comprobante cu nan a haya vacuna. Na fin di e añanan ’30 a introduci lechi di scol pa combati mal nutricion bou studiantenan.
Regularmente tabatin riba menu segun temporada, produccion di cunucu, manera bonchi largo, maishi rabo, yambo y concomber chikito. Fruta manera, casho, guyaba, milon, patia, ta comparti cu famia y bisiñanan pa menciona algun aspecto social, historico y cultural. Segun temporada di yobida tabatin cosecha pasobra e Arubiano di antes tabata cunukero. Solamente si bo traha p’e, bo tin algo di come. Porta algun hende ta corda frutanan cu tabata pari na abundancia, manera casho, shimarucu, apeldam, kenepa, tamarijn, dadel, maripampun y leu a leu ta come bonchi di kwihi ora no tin nada otro di smaak.
Esunnan cu tabatin bon condicion door di come cuminda fresco, traha duro den cunucu of cas tabata biba te yega edad hopi halto, otro tabata muri na edad relativamente jong, pensa riba dificultad durante parto, ora tabatin epidemia di enfermedadnan contagioso manera pokken (viruela), griep Spaño of Gele Koorts.
Cu apertura di Lago Oil Company tambe a bin cu LAGO Hospital na aña 1929 pa cuido medico di su trahadonan y famia. Esunnan cu a nace den e hospital aki a haya nan vacunanan automaticamente. Pero ora LAGO a cera su portanan na 1985 ya e hospital aki no tabata existi mas.
“Laga nos para keto na e hecho cu 100 aña pasa salud publico tabata den fase di un baby recien naci. Cuido tabata asina limita cu regularmente tabata pasa cu baby y mama ta muri durante parto, no tabatin tuberia cu awa potabel, mester a busca awa na pos, pa bay WC mester bay pafo den cura y uza un bestro, pa cushina tabata uza fogon cu su fuente di candela tabata carbon, cu tabata palo di mondi cu bo mes mester a piki. Pa preserva cuminda pasobra ainda no tabatin ni frigidair ni freezer, tabata sala pisca y carni fresco sea carni porco, carne of cabrito. Ora haya gana di come galiña fresco, tin cu core su tras pa mat’e.”, asina Drs. Jerry Staring a corda tur hende durante su discurso.
Na aña 1956 e edificio actual a cuminsa funciona como Gezondheidsdienst, cu entre otro un oficina di dokter, un camber pa saca rontgen, Servicio di Ambulance y Hygienische Dienst. Adres tabata Hospitaalstraat. A declara e edificio cu e letrero ‘Gezondheidsdienst” como un monumento, ya cu e ta cumpli cu e exigencianan pa carga e seyo di monumento.